0

O dietă și un stil de viață echilibrat ajută nu numai la echilibrarea glicemiei, dar contribuie și la evitarea complicațiilor diabetului – hipoglicemia sau hiperglicemia și, pe termen lung, reduce riscurile celorlalte boli provocate de diabet , cum ar fi bolile renale, neurologice sau cardiovasculare.

 

GLUCIDELE ÎN DIABET

Glucidele sunt indispensabile vieții, acestea find absorbite de organism din alimente și transformate în glucoză, care este principalul “combustibil” al organismului uman, dar trebuie cântărite pentru a stabiliza glicemia pe tot parcursul zilei. La un om sănătos, fără diabet, mai mult de jumătate din aportul energetic ar trebui să provină din glucide. Rația zilnică trebuie fragmentată pentru a evita creșterile bruște ale glicemiei (la aproximativ 2 ore după masă).

La bolnavii de diabet alimentația zilnică nu trebuie să conțină mai mult de 200 de grame de glucide pe zi.

 

PRODUSELE ZAHAROASE

 

Zahărul, dulceața, produsele de cofetărie și patiserie sunt foarte bogate în glucide simple, iar consumul lor trebuie limitat, chiar exclus din regimul unui bolnav de diabet. În plus, aceste alimente nu aduc nici un beneficiu organismului uman, fiind lipsite în mare parte sau chiar complet de vitamine și săruri minerale. Atunci când sunt consumate, chiar și dacă sunt consumate în cantități mici, acestea sunt stocate sub formă de grăsime corporală, ducând la creșteri în greutate și apoi la niveluri crescute ale glicemiei.

 

 

CEREALELE INTEGRALE ȘI PÂINEA INTEGRALĂ

Consumul acestor alimente trebuie favorizat, deoarece furnizează energia necesară pentru bună funcționare a organismului.

Pâinea trebuie consumată într-o cantitate cât mai mică, mai ales pâinea albă, dar și la pâinea neagră trebuie ținut cont de faptul că are un conținut destul de mare de glucide, aproape cu ca și pâinea albă, avantajul pâinii negre fiind acela că datorită fibrelor conținute, glucidele se absorb mai greu în organism, și astfel glicemia nu crește brusc. Concluzia este că trebuie limitat consumul de pâine fie ea neagră sau albă, având multe glucide și de asemenea multe calorii.

 

CONSUMUL DE FRUCTE

Fructele sunt bogate și ele în glucide simple, dar sunt cu totul diferite de produsele zaharoase, pentru că fructele conțin multe vitamine și săruri minerale și de asemenea conțin fibre, care încetinesc absorbția glucidelor în organism și astfel glicemia nu crește brusc, așa cum se întâmplă când se consumă produse zaharoase, de aceea fructele trebuie consumate zilnic pentru a acoperi necesarul de vitamina C, săruri minerale (potasiu, magneziu) și fibre.

Pentru bolnavii de diabet, în funcție și de stadiul bolii, se recomandă consumul a 2 fructe pe zi, din care unul să fie un citric (portocală, grepfrut, lămâie) și consumate la intervale orare diferite, de exemplu unul la prânz și unul la cină. Se poate da ca exemplu un măr, și o portocală. Merele sunt fructe foarte benefice pentru diabetici, și în general orice fruct care conține cât mai puține zaharuri.

Deși nutriționiștii spun că fructele trebuie mâncate pe stomacul gol, sau cel puțin să nu fie asociate cu alte alimente, în cazul bolnavilor de diabet nu este prea indicat să se mănânce fructele pe stomacul gol, deoarece pot duce la creșteri mai rapide ale glicemiei.

 

CONSUMUL DE LEGUME

Consumarea unei cantităţi suficiente de legume, adică cel puţin 5 porţii pe zi, are valenţe de protecţie pentru organismul uman, combate apariţia multor boli şi influenţează pozitiv buna dispoziţie. Organismul nostru nu poate să înmagazineze multe ingrediente cum ar fi vitaminele, care au un rol enorm în funcţionarea sa. Un exemplu ar fi vitamina C, care se asimilează mult mai uşor atunci când provine din produse naturale. Pentru a menţine această vitamină la nivele optime, trebuie livrată organismului în flux continuu. Surse puternice ale vitaminei C: frunzele de pătrunjel, ardei, mărarul, broccoli, varză de Bruxelles, spanacul. Cantitatea de calorii din legume nu este limitată.

 

FIBRELE ALIMENTARE ÎN DIABET

Un regim bogat în fibre alimentare (cel puțin 25 grame/ zi) poate reduce necesarul de insulină și determină o micșorare a glicemiei după masa de prânz.

Fibrele alimentare încetinesc absorbția glucidelor și contribuie la diminuarea nivelului de colesterol din sânge, ducând astfel la reducerea riscurilor cardiovasculare.

Fibrele alimentare trebuie introduse treptat în alimentație, pentru a evita neplăcerile ce pot apărea în urmă unei creșteri bruște a consumului (meteorism, flatulență, diaree).

Fibrele solubile – din orz, ovăz, leguminoase, caise, piersici, căpșune și fructe uscate– sunt recomandate în mod special. Unele legume – brocoli, varză, morcov, nap și cartofi conțin de asemenea fibre solubile.

 

PROTEINELE ÎN DIABET

Proteinele sunt constituenți fundamentali ai țesuturilor (mușchi, piele, sânge, etc.), fiind indispensabile pentru menținerea integritățîi organismului.

Aportul proteic reprezintă între 10 și 20% din aportul total de calorii în majoritatea regimurilor echilibrate (calculat că 0,8 g/ kg de greutate corp). Se recomandă favorizarea proteinelor care provin din “carnea albă” (pasăre, pește), din lactate și legume. Trebuie evitat un consum excesiv de proteine, căci acesta poate antrena o deteriorare a funcției renale. Dacă un diabetic suferă de o afecțiune renală, este posibil ca medicul să îi recomande un aport de proteine mai mic de 10% din totalul caloriilor.

Proteinele de origine animală se găsesc în carne, ouă, brânză, lactate. Proteinele de origine vegetală sunt mai puțin variate și se găsesc doar în soia și în unele legume uscate.

 

LIPIDELE ÎN DIABET  ȘI BĂUTURILE ÎN DIABET

Consumul de lipide nu ar trebui să depășească 30% din aportul energetic total. Din cauza riscurilor crescute de complicații cardiovasculare se recomandă limitarea consumului de grăsimi săturate la mai puțin de 10% din rația calorică, iar cel de colesterol – maxim 300 mg/zi.

Grăsimile săturate provin în principal din produsele de origine animală – lapte integral, unt, smântână, frișcă, margarină, carne grasă. Grăsimile mononesaturate sunt atât de origine animală cât și vegetală – ulei de măsline, ulei de răpită sau de arahide. Grăsimile polinesaturate provin în principal din vegetale – porumb, floarea soarelui, soia și peste.

 

Apa este băutură ideală pentru bolnavii de diabet. Sucurile de fructe, chiar și cele naturale, limonadă, băuturile carbogazoase conțin toate peste 100 g de zahăr pe litru. De aceea, ele nu pot fi incluse în rația alimentară a diabeticului fără a fi măsurate.

IMPORTANT!!! Băuturile alcoolice conțin multe calorii și pot altera echilibrul alimentar:

» 1 pahar de whisky = 300 cal

» 500 ml bere = 150 cal

Băuturile alcoolice sunt uneori permise, cu condiția să fie consumate cu moderație (două pahare pe zi, sau echivalentul a 20 g), doar în timpul mesei, iar caloriile conținute să fie luate în calcul.

 

Principiile de bază ale regimului diabeticilor

Principala sursă a carbohidraților trebuie să fie laptele şi produsele lactate, precum şi pâinea integrală de secară, arpacaşurile groase, fulgii de cereale, orezul nedecorticat şi macaroanele. Termenul de “calorii diabetici” este vital în această ecuație. Legumele cu conţinut prea mare de carbohidrați sau cartofii, porumbul şi boabele de păstăioase (fasole, mazăre, linte). Lista hidrocarburilor cu multe calorii cuprinde: sfeclă, morcovul, ţelina şi varză de bruxelles. Regimul poate conţine legume cum ar fi: castraveţi, roşii, conopidă, ardei, ridichi, salată verde, sparangheli şi salată de Pekin (chinezească creaţă).

Dieta diabeticilor poate conţine fructe, sărace în calorii (grape-fruiturile şi pepenii), iar fructe mai calorice sunt: prunele, strugurii şi bananele. La meniu putem adăuga de asemenea portocale, căpşuni, mandarine, mere. Atenția trebuie sporită în ceea ce privește calorii diabetici.

Un alt ingredient al regimului pentru diabet sunt proteinele. O bună sursă a acestora o constituie cărnurile slabe (de vită sau viţel), carnea de pui şi de curcan, peştele oceanic, laptele şi lactatele (degresate), păstăioasele. Pe de o parte trebuiesc consumate grăsimi vegetale: uleiuri vegetale, ulei de măsline, margarine moi; pe de altă partevtrebuiesc evitate produsele bogate în colesterol cum ar fi untul, smântâna, precum şi grăsimile din brânzeturi, lapte şi cărnurile grase.

Se recomandă consumarea de apă minerală, sucuri de roşii, cafea şi ceai fără zahăr.

Produse interzise în regimul diabetic

Se exclud băuturile îndulcite. Consumul de alcool, în special în cantităţi mai mari, este riscant, deoarece potenţează acţiunea insulinei, deci poate cauza hipoglicemie. Nu trebuie consumate produsele care conţin multe zaharuri simple: miere, ciocolată, dulciuri şi prăjituri. Trebuie limitat consumul de sare, pe care putem s-o înlocuim cu mirodenii, lămâie, etc.

Diabeticii nu pot consuma cantităţi mari de mâncare la o masă, şi nici să petreacă mult timp fără să alimenteze organizmul dimineaţa (micul dejun). Numărul meselor trebuie să rămână constant de la o zi la altă şi ele trebuie servite mereu la aceleaşi ore.

Rolul dietei este de a asigura un aport adecvat de substanțe nutritive, atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ. Pentru un randament cât mai bun, alimentația trebuie să fie regulată (evitând variabilitatea necesarului de insulină) și împărțită în mai multe mese (de obicei, în trei mese principale și două gustări).